Bucureștii de odinioară: Cartierul Evreiesc (DOCUMENTAR)

În perioada interbelică, evreii au format cea mai numeroasă comunitate minoritară din București. Cartierul evreiesc alcătuia o zonă de locuire compactă pe malul stâng al Dambovitei, avand ca ax central Calea Vacărești și începutul Căii Dudești.

Holocaustul a fost necruțător și cu evreii de la noi din țară. Din 800.000 de evrei, aproape jumătate au fost uciși în timpul Holocaustului. Cealaltă jumătate a reușit să plece în timpul regimului comunist sau după Revoluție.

• Hackerii nord-coreeni, responsabili pentru 61% dintre furturile de criptomonede din 2024
• O tonă de petarde, găsită de polițiști în locuința unui bucureștean

În prezent, comunitatea evreiască de la noi din țară are aproximativ 7.000 de membri. Ceaușescu s-a folosit de dorința evreilor de a emigra, într-un mod mai eficient – el i-a vândut cu prețuri între 3.000 – 9.000 $ pe cap de evreu, în valută forte, depusă direct, în conturi speciale, la sucursalele unor bănci românești din Elveția.

Dacă ofițerii de la cenzura corespondenței descopereau că evreul candidat la vânzare are prieteni sau familie solvabilă în străinătate, el era arestat pe un motiv oarecare pentru a-i dubla prețul de răscumpărare.

Cartierul evreiesc a fost una dintre cele mai afectate zone ale orașului, în urma demolărilor masive din perioada anilor 1980. Nu doar casele au fost distruse, ci și trama stradală așa cum se alcătuise ea de-a lungul veacurilor a fost modificată.

Imigrația masivă către București s-a produs mai cu seamă după Unirea Principatelor. Noii veniți s-au așezat în majoritate în jurul zonei locuite de conaționalii de rit spaniol pe Str[zile Sf. Vineri, Văcărești, Udricani, Mircea Vodă, Anton Pann, începutul Căii Dudești.

Prezența lor a jucat un rol important în viața bucureșteană a secolului al XIX-lea și începutul secolului XX. Ei au reprezentat aportul necesar de spirit citadin și burghez într-un oraș cu o civilizație traditional rurală susținea prof. Anca Aurelia Ciuciu.

Au fost primii care au practicat comerțul ambulant și vânzarea en-gros precum și meșteșugurile bazate pe prelucrarea fierului și metalelor (tinichigerie, alamărie).

Citește continuarea pe Gândul!